Un binoclu pentru astronomie

Se apropie Sezonul Cadourilor și lumea deja începe să vâneze chilipiruri. Un binoclu de 200 de lei poate fi cea mai avantajoasă achiziție pentru un pasionat al cerului.

 

Contrar zvonisticii, vedem mult mai bine printr-un binoclu decât printr-un telescop! De ce? Pentru ca ne folosim ambii ochi! Nu ne încruntăm, imaginea e 3D, pur și simplu senzația se apropie mai mult de realitate.

Unele categorii de obiecte cerești, precum roiurile stelare deschise, constelațiile etc., se văd mult mai bine prin binoclu strict datorită opticii instrumentului. Căci numai binoclul poate asigura cele două condiții necesare observării Pleiadelor, de exemplu, în condiții optime: câmp vizual larg și putere (sau mărire) mică. Cu un telescop nu veți vedea pădurea (cerească) de copaci (stelari), ca să spunem așa.

(O mică paranteză și totodată o mărturisire. Ca multi alții, ani în șir am făcut greșeala să consider telescopul ca unealtă absolut necesară practicării astronomiei ca hobby. Prima mea lunetă am primit-o cadou în toamna lui 1997. Și totuși adevărata dragoste pentru cerul înstelat am cunoscut-o abia în momentul privirii cerului print binoclu, mulți ani mai târziu. Și poate că nici în dragostea pentru cer, cum de altfel în nicio dragoste, nu e bine să arzi etape!)

Pe orice binoclu veți găsi specificate cel puțin două numere, sub forma unei înmulțiri: 8x40, 10x50, 15x70, etc.

Portret de familie. 
De la 28x110 (stânga) la 8x42 (dreapta).


Primul număr redă puterea de mărire. Vă recomand să fie până în 10x. Dacă o luați de la zero cu astronomia, chiar 7x. Orice depășește 10x va necesita un trepied pentru imagini satisfăcătoare. Gândiți-vă în felul următor: cu cât puterea e mai mare, cu atât veți amplifica pe lângă imagine și trepidațiile sau mișcările corpului vostru, cu următorul rezultat: nu veți putea ține binoclul cu mâinile suficient de nemișcat și stelele privite prin ocular vor începe să danseze. În plus, o putere mare va micșora câmpul vizual - lucru de evitat, deoarece duce la o orientare mai greoaie pe cer.

O soluție modernă pentru eliminarea vibrațiilor. 
(da, ați ghicit, cea din stânga!)


Al doilea număr redă diametrul în milimetri al lentilelor prin care lumina pătrunde în instrument (capătul mare). Excludeți din start orice binoclu cu lentile-obiectiv sub 35-40 mm. O lentilă mai mică produce imagini mai întunecate în condiții de lumină slabă, binoclurile respective devenind astfel total contraindicate pentru astronomie (spre deosebire de IT, se constată că în astronomie miniaturizarea dă greș). Dar aveți în vedere și reversul: cu cât crește diametrul lentilelor, cu atât binoclul își va pierde din avantajul său comparativ față de telescop: va deveni mai masiv, mai greu de cărat, și aproape imposibil de ținut nemișcat în mâini.

Cele două numere sunt fixate din fabrică și nu le veți putea modifica ulterior. Spre deosebire de un telescop, la care putem controla oarecum situația prin schimbarea de oculare, un binoclu care mărește de N ori va continua să o facă până dați cu el de pământ: nu-i veți putea crește nicicum puterea. Multă lume percepe învârtirea rotiței de mijloc ca pe o reglare a "zoom"-ului, dar tot ce face ea este să regleze focalizarea, sau claritatea imaginii, mărirea păstrându-se însă constantă. 

Raportând numărul mare la numărul mic obținem pupila de ieșire a instrumentului, adică diametrul fasciculului luminos care iese din binoclu spre ochii voștri. Un binoclu 10x50 are o pupilă de ieșire de 5 mm. În condiții de întuneric, ochii persoanelor tinere permit trecerea de fascicule de până la 7 mm diametru, deci modelul care produce o grosime echivalentă a fasciculului luminos (de ex. 7x50) va putea proiecta pe retină fotoni la "debit" maxim și imaginea va fi una strălucitoare. Un lucru bun, dacă ne aflăm sub un cer rural întunecat, departe de luminile orașului. Nu tocmai bun însă, când observăm cerul de pe un balcon din Mănăștur, unde ne putem aștepta la imagini de contrast redus, pentru că binoclul nostru "luminos" va accentua și mai mult spălăcirea cerului nocturn sau așa-numita "poluare luminoasă", produsă de către sistemele de iluminat artificial. În asemenea situații, o pupilă de ieșire de 5 mm poate reprezenta un bun compromis, de aici și popularitatea de care se bucură modelele 10x50.

Autorul privind printr-un binoclu model 10x50

Vedem că binoclurile sunt ca hainele: trebuie adaptate condițiilor de utilizare și încercate înainte de a fi cumpărate! Cât despre testarea și reglarea lor, mai multe (poate!) într-un episod viitor.  

Iar celor care se întreabă acum, după atâtea ode-binoculare și digresiuni romantice, ce folos mai au lunetele și telescoapele pe lumea asta, le dedic următorul banc cu Sir și John.

Sir şi John la vânătoare pe domeniul castelului. John (privind prin binoclu înspre castel):
- Sir, cred că ar trebui să vă informez că doamna este în compania unui domn.
- Nu se poate, te înşeli. Doamna mi-a spus că primeşte o prietenă în vizită. Dă-mi şi mie binoclul...
Se uită spre castel, apoi către John:
- Acest binoclu nu este suficient de puternic... dă-mi puşca cu lunetă...