Unghiuri pe cer!

În această seară Luna ne va ajuta să identificăm planeta Jupiter pe cer. Vom învăța și cum să măsurăm unghiuri fără raportor!


Deși Luna răsare la 19:30, vom privi către est abia dupa 1-2 ore, atunci cand s-a ridicat suficient de mult deasupra copacilor și caselor din vecini.

În dreapta Lunii, la mică distanță, veți remarca cea mai strălucitoare stea a nopților de toamnă. Spre deosebire de celelalte consoarte ale sale, aceasta nu sclipește, nu trăsare, ci are o lucire constantă, liniștită, aproape regească. Este vorba de fapt de planeta Jupiter, regele sistemului nostru solar.

De partea cealaltă a Lunii, s-ar putea să sesizați cu colțul ochiului un norișor luminos spălat în lumina felinarului nopții. Ați dat peste Pleiade, grupare stelară la care ne vom putea întoarce în câteva zile, pe un cer întunecat și fără Lună.

 

Jupiter și Pleiadele ne apar lângă Luna doar datorită unui efect de perspectivă. De fapt Jupiter e de vreo 1500 de ori mai îndepărtat ca Luna, iar Pleiadele sunt cu mult dincolo chiar și de granița sistemul solar. Când am spus că ele sunt apropiate m-am referit practic la o distanță "aparentă". Dar ar fi incorect să spunem că Jupiter pare a fi la X sau Y cm față de Lună, din cel puțin două motive:

  • cerul nu are aspect de tablou plan, ci de boltă arcuită, iar pe spații curbe nu se pot folosi sisteme de măsură "liniare"
  • cei X sau Y cm depind de distanța față de ochi la care ținem rigla de comparație

Prin urmare, cum specificăm distanțele aparente în astronomie? Sau care e depărtarea pe cer între Jupiter și Lună? Folosim gradele! Întreaga bolta cerească se întinde pe 180 de grade în toate direcțiile. Cu cât distanța pe cer între două obiecte e mai mare, cu atât vorbim de o separație de mai multe grade.

De exemplu, în această seară, Jupiter se va afla la circa 15 grade departare de Lună. Și ca să "simțiți" mai bine acest număr, vă fac trimitere la "Regula celor 60": un obiect cu un diametru de 1 unitate, văzut de la o depărtare de 60 de unități, se prezintă la nivelul ochiului la 1 grad.

Propria noastră anatomie ne ajută să măsurăm grade pe cer cu suficientă acuratețe. Se dovedește că mâna omului se supune regulii celor 60. Astfel, spre exemplu, întinzând brațul la nivelul ochiului degetul mic va acoperi 1 grad de cer.

Încercați să produceți o mini-eclipsă lunară folosind degetul vostru mic! Veți putea acoperi cu el discul Lunii fără probleme, căci satelitul nostru privit de pe Pământ subîntinde abia jumătate de grad.

În cazul depărtării lui Jupiter față de Lună, cele 15 grade pot fi comparate cu distanța aparentă care există între degetul mic și degetul arătătator atunci când răsfirăm palma la maxim.

Unghiuri și degete. Din A Walk through the Heavens 
(Milton D. Heifetz, Wil Tirion)

În poza de mai sus ați văzut și alte asocieri "anatomico-unghiulare" de acest fel. Folosindu-le, încercați să estimați depărtarea între Lună și steaua roșiatică Aldebaran din V-ul culcat ce formează coarnele constelației Taurului. Repetați mâine măsurătoarea. Obțineți aceleași rezultate? Mișcarea orbitală a Lunii o va îndepărta pe această de Jupiter, înspre Aldebaran.

Luna 14.10.2011

Luna 15.10.2011