Luna plină de septembrie face din noapte zi

"Noapte, tu ești sclava neagră a veciei, iară eu
Sunt regină. De pe tronul întunericului tău,
Revărs valuri de lumină; ș-un popor întreg de stele
Furnică-n razele mele.

Fără mine, neștiută, vecinic ai fi pribegit,
Ca un ghem de întuneric dat de-a dura-n nesfârșit.
Umilită, pleacă-ți fruntea și-naintea mea te-nchină.
Noapte, sunt a ta regină."

(Vasile Alecsandri, "Luna și Noaptea")

Pe vremea lui Alecsandri, atunci când la sate curentul electric și iluminatul public lipseau cu desăvârșire, iar nopțile nu puteau fi folosite la activități gospodărești din pricina beznei totale, tot ce îți rămanea să faci era să stai în jurul focului și să născocești versuri. Și românul a devenit, astfel, poet. Situația se schimba însă când răsărea Luna.  Felinarul nopții marca momentele prielnice prelungirii activităților de zi în noapte, arâtându-și folosul mai ales toamna, atunci când țăranii nu mai pridideau cu culesul recoltei, înainte de venirea primului îngheț. Țăranii puteau astfel strânge produsele chiar și târziu după apusul Soarelui datorită luminii satelitului nostru natural, care va ajunge să fie prețuită în mod deosebit la sate, și mai ales de către popoarele nordice. Pentru acestea, luna plină cea mai apropiată de momentul echinocțiului de toamnă purta numele de "Luna Recoltei" (Harvest Moon, Erntemond). Ce configurație astronomică specială îi permitea Lunii să asigure un spor de lumină atât de necesar în aceste nopți de an?

Răspunsul îl vom găsi studiind mișcarea ordonată a astrelor și inclinația axei de rotație a Pământului față de verticală cu 23,5 grade.

La momentul Lunii Pline, când discul satelitului nostru natural este iluminat în întregime, unghiul dintre Lună și Soare atinge 180 de grade. Cu alte cuvinte, în momentul in care Soarele apune răsare Luna Plină. Cum unghiul respectiv crește zilnic datorită avansului Lunii pe orbită, felinarul nocturn va răsări în fiecare noapte mai târziu, în medie, cu circa 50 de minute.

Toamna se petrece însă un lucru interesant. Soarele se află pe cer aproape de punctul numit "echinocțiu autumnal", iar, după cum am văzut, Luna Plină se produce doar în punctul diametral opus acestuia, care va coincide acum cu punctul echinoctiului vernal, sau de primavara (acolo unde Soarele urmează să poposească abia la începutul primăverii).

Datorită înclinației axei de rotație a Pământului, semicerul ceresc imaginar pe care evoluează atât Soarele cât și Luna (ecliptica) va forma în acestă perioadă pe înserate cel mai ascuțit unghi cu orizontul. Unghiul este cu atât mai ascuțit cu cât privitorul călătorește spre nord, ajungând să atingă doar 20 de grade la latitudinile Londrei, Berlinului sau Varșoviei. Prin urmare, datorită pantei domoale a eclipticii, avansul pe orbită a Lunii nu o va coborî pe aceasta atât de repede sub orizont de la o zi la alta, așa cum se întâmplă în alte perioade din an. În aceste zile, diferența între răsăriturile lunare abia dacă va atinge 20 de minute, față de aproape o ora în mod normal. Cu alte cuvinte, acum Luna va răsări la aproape aceeași oră pentru următoarele seri, asigurând pe parcursul întregii nopți o "nocturnă cerească naturală", necesară cu predilecție ultimelor activități agricole de toamnă.

Calea Lunii Recoltei pe cerul nocturn, 
pentru diverse latitudini geografice
(de sus în jos: de la 20 de grade la 60 de grade)
După Jeff Kanipe, "A Skywatcher's Year"

Luna Recoltei se împlinește mâine, 12 septembrie 2011.